Ne zguduie lumea...

Exista fraze care ne zguduie lumea. Exista acele simple insiruiri de cuvinte care ne intorc lumea pe dos, care sunt capabile sa ne zguduie sufletul si sa ne paralizeze simturile. Exista acele momente cheie menite sa ne taie respiratia. Suntem pusi involuntar si prea rapid in fata cuvintelor rostite prea tarziu sau prea devreme, aflandu-ne in incapacitatea de a reactiona. Fiecare muschi al corpului ramane inert in ciuda dorintei acerbe de a actiona, fiecare cuvant pe care vrem sa il rostim se adanceste in sufletul nostru din teama de esec. Nimic din tot ce planuisem nu mai este asa cum ar fi trebuit sa fie. Iar in acel moment, acel moment unic in care toate simturile iti ingheata lasandu-te incapabil sa reactionezi ce e de facut?  Care este lucrul la care ne gandim in acea prima secunda de soc? Ramanem neclintiti in fata frazei distrugatoare, recitind-o in minte, cantarind fiecare litera din dorinta de a intelege ce se intampla. Ce intrebari ne vin in cap? Nu stiu, cu siguranta nu ne amintim nimic din acele cateva secunde de soc ce se aseamana cu ani. Sfarsim prin a gasi un raspuns ce pentru o clipa ni se pare potrivit. Raspunsul se transforma in urmatoarea clipa in problema pentru ca teama de esec este prea mare. Tragem de timp pentru ca ne e frica de final, am vrea ca acest moment sa nu se incheie. Fugim de noi si de toate ideile, fugim de realitatea noastra si de persoanele ce o compun. Fugim pentru ca suntem in soc si ne e frica. Sunt enunturi care ne zguduie lumea. Si avem nevoie de ele din cand in cand pentru a ne trezi la realitate. Sunt enunturi care ne zguduie lumea.... ne zguduie lumea...