Despartiri.

Oamenii se intalnesc, se plac si cateodata ajung sa se iubeasca. Dar despartiri exista peste tot. Atunci cand ceva nu mai merge, oamenii isi curma suferinta si se despart. Fiecare in felul sau. Dar pana la urma nu despartirea este cea mai dureroasa ci felul in care este facuta ea. Felul in care persoana pe care o iubeai alege sa iti spuna ca renunta la tine. Ala este lucrul care doare cel mai tare. Se spune ca prima zi este cea mai grea, indiferent de ce vorbim. Prima zi cand simti ca nimic nu mai are sens, cand te invinovatesti pentru fiecare mic lucru  care consideri ca ar fi putut sa-l faca sa ia decizia. Dar realizezi apoi ca si daca nu ai fi facut-o acum, ar fi gasit altceva. Si atunci, desi simti ca totul se prabueste si ca ai nevoie sa plangi, alegi sa inghiti in sec, sa taci si sa afisezi in fata tuturor un zambet fals. De ce sa-i lasi pe toti sa afle? Dar nimic nu e usor in viata asta. Te trezesti strans in brate de o persoana care iti spune ca totul va fi bine, ca asta a fost doar o greseala si ca e acolo ca sa te ajute sa treci peste. Si atunci, abea atunci realizezi cat de tare imi doresti sa plangi. Sa plangi si sa lasi toata tristetea asta sa plece. Si plangi. Plangi in fata tuturor, silentios promitandu-ti ca asta e ultima data cand mai faci asa ceva pentru aceeasi persoana. Incerci sa te convingi ca totul s-a terminat si ca nu mai are niciun rost sa mai speri. Si totusi, de unde stiu toti ce s-a intamplat? Oamenii care te iubesc simt, asta e singura explicatie. Oamenii care te iubesc te lasa sa plangi si iti sunt alaturi. Abea atunci iti dai seama cine te iubeste.