Dupa punct

-Ce cred eu? Ce cred eu este ca, in ciuda tuturor vorbelor spuse, perioada care s-a incheiat nu a fost si nu va fi niciodata rea. Am cunoscut un om de treaba, mi-am legat viata de el pentru o perioada si atat. Ne este dat sa cunoastem atatea persoane care sa ne treaca prin viata, dar nu de multe ori cunoastem persoane de genul. Cu toate ca a ales sa ma eticheteze prematur eu nu pot spune nimic rau despre el. Nu mi se pare firesc. 
-Si totusi, suferi. De ce?
-Nu sufar. Imi pare doar rau. Aleg sa cred ca poate asa este mai bine. 
-Iti pare rau pentru ca a ales sa puna punct?
-Din cate stiu eu, punctul este un semn de ortografie care incheie ceva. Dupa punct, mereu urmeaza altceva. Poate chiar ceva mai bun. De multe ori, punctele ne fac sa continuam pentru a afla ce ne va aduce urmatorul. Punctul desparte de cele mai multe ori un lucru ce ne pregateste pentru viitor de ce ne asteapta acolo, ne invata cum sa ne ridicam atunci cand cadem si peste ce cuvinte sa trecem. 
-Ana, oricat ai incerca sa negi asta, nu ti-a trecut. Persoanele care te cunosc realizeaza asta. Si stiu ca orice ti-as spune nu ar ajuta. Orice as spune, durerea tot acolo este. 
-Este timpul sa trec peste. Dupa puncte, sau dupa puncte atat de hotarate, nu mai exista decat alt inceput. 
-"Covrigel" este noul tau inceput?
-Nu. Probabil nici nu ar mai vrea sa incerce. Nu cred ca a trecut inca peste partea in care altul ii ia locul. Ar fi vrut sa se chinuie mai mult, dar atunci nu a avut timp. Si eu am fost prea fraiera si nici nu am observat ca incerca sa se apropie de mine. 
-Ai de gand sa vorbesti cu el? Sa incerci? 
-Poate. Trebuie sa gasesc un mod de a incepe. 
-Si restul?
-Care rest?
-Ai renuntat la multi in ultima perioada doar pentru un el. Nu crezi ca ai putea sa o iei de la capat cu unul din ei?
-Nu stiu. Tot ce stiu e ca trebuie sa incep un nou capitol.
-Dupa punct mereu urmeaza ceva nou, nu?